Despre fericire: partea a II-a

În primul articol despre fericire, pe care îl puteți citi aici, am aflat de ce este important să fii fericit. Acum vom vedea și ce factori ne influențează fericirea și starea de bine.

Și vom începe cu un studiu efectuat pe gemenii din Minnesota în anii 90 de către David Lykken și Auke Tellegen, studiu în care autorii concluzionau că a încerca să fii mai fericit este la fel de inutil ca a încerca să fii mai înalt. De ce au ajuns cei doi cercetători la această concluzie?

Pentru că studiind perechile de gemeni, au putut constata că undeva între 50% si 80% din nivelul de fericire de bază al oamenilor este dat de genele lor. Toți oamenii au un nivel propriu al fericirii destul de stabil – puteți să vi-l imaginați ca nivelul mediu al unui lac. În perioadele ploioase, nivelul acesta va fi depășit, așa cum va scădea atunci când este secetă – însă nivelul va reveni la normal de fiecare dată. În cazul oamenilor, aceasta revenire în urma unui eveniment major se produce cam în 6 luni – cei care câștigă la loto, cei care intră la pușcarie sau cei care au accidente care îi transformă în invalizi au aproape același nivel de fericire ca înainte de evenimentul major după 6 luni.

Cum a decurs studiul? Perechile de gemeni erau atât de gemeni monozigoți, cât și dizigoți – în timp ce primii sunt gemenii identici la care ne gândim când vorbim despre gemeni, cei dizigoți provin din ovule diferite și sunt la fel de similari ca niște frați normali, fără ca genele lor să fie aproape identice, ca în cazul primilor. Ce s-a constatat, atât pe gemeni care fusesera crescuți împreună, cât și pe cei crescuți în familii separate a fost că, în timp ce gradul de fericire al gemenilor dizigoți nu era corelat între cei doi gemeni, în cazul gemenilor identici, exista un coeficient de corelație de 0,5-0,6 – imens pentru astfel de studii.

Testându-se și alți factori, s-a constatat că statutul socioeconomic, educația primită, starea maritală, venitul familiei sau implicarea într-o religie nu produceau o variație mai mare de 3% în nivelul fericirii celor studiați, în timp ce genetica conta în proporție de 50-60%. La măsurări ulterioare, la 5 si 10 ani de la studiul inițial, dar pe un număr mai redus de gemeni, cercetătorii au tras concluzia că până la 80% din nivelul de fericire testat se datorează moștenirii genetice (nu numai nivelul fericirii, ci și alte trăsături, cum ar fi personalitatea si IQ-ul devin mai asemănătoare între perechile de gemeni pe măsură ce îmbătranesc). În același timp, cercetătorii au considerat că, deși nivelul de fericire poate fi modificat de acțiuni care te pot face mai fericit, comportamentul oamenilor este mai degrabă dictat de starea emoțională: dacă vei fi depresiv, te vei retrage social, ceea ce va avea un impact negativ, în timp ce atunci când ești fericit, vei fi mai predispus să interacționezi cu semenii tăi, ceea ce va avea un impact pozitiv.

Și astfel s-a ajuns la concluzia că a încerca să fii mai fericit este la fel de inutil ca a încerca să fii mai înalt. Însă eu nu sunt de acord, chiar dacă există această influență puternică a genelor, ca și în cazul înălțimii. De ce? Pentru că, față de creșterea în înălțime, care se oprește undeva la 18-20 de ani, noi putem să ne dezvoltăm psihic și mental până la sfârșitul vieții. Trebuie să fim doar conștienți de cât de programabil ne este propriul creier, la fel cum trebuie să fim conștienți că fericirea e o alegere.

O paralelă ca să înțelegeți mai bine de ce chiar nu contează că loteria genelor ne dă 50% din nivelul nostru de fericire: dacă ai vrea să bați recordul mondial masculin la maraton, nu ai avea nicio șansă. Primele 10 locuri ca performanță sunt ocupate de opt alergători din Kenya si doi din Ethiopia. Este clar, nivelul ăsta de performanță nu este posibil fără să ai genele potrivite pentru așa ceva, pe lângă antrenament.

Însă diferențierea asta bazată pe gene se face doar la acest nivel înalt. Pentru că nu ai aceleași gene ca cei din top 10 înseamnă că nu vei putea termina un maraton? Nu, dacă te antrenezi și nu ai un impediment fizic, îl poți termina. Mai mult, dacă cineva care are cele mai bune gene pentru alergat din lume participă la un maraton, însă nu a alergat un pas în viața lui, ce crezi că se va întâmpla?

La fel și cu fericirea, poți să fii mai fericit decât erai, dacă te antrenezi să fii mai fericit. Nu e vorba de spart recorduri aici, nu e vorba de a fi cel mai fericit dintre pământeni, doar dacă vrei să concurezi cu Buddha. Atunci da, ar conta și ce zic genele.

Nu numai genele tale influențează starea ta de fericire. Țara în care trăiești are o influență asupra fericirii tale. Desigur, și această clasare pe țări e posibil să fie influențată de genetică într-o oarecare măsură și unele popoare să fie mai fericite decât altele datorită genelor, însă genetica singură nu ar putea explica diferențele de mai jos.

În Raportul despre Fericirea Globală – http://worldhappiness.report/ – România se plasează pe locul 71. Dacă vă veți uita pe clasament, veți vedea că Moldova are un scor mai bun și este pe locul 55, diferență explicată prin acea zonă de rezidual, unde fericirea se datorează altor factori decât a factorilor principali luați în considerare.

Acești factori principali sunt: produsul intern brut pe cap de locuitor, suport social, speranța de viață, generozitatea, libertatea și percepția corupției. Și deși stăm mai bine la aceste capitole, Moldova ne depășește la scorul total de fericire. La fel, Algeria este pe locul 31, deși stăm mai bine decât ei la acești factori. În sens invers, Hong Kong-ul, deși are un produs intern brut pe cap de locuitor mai bine de dublu față de România, este cu 4 locuri mai jos, pe 75.

Asta ne arată că, pe lângă factorii obiectivi, cum ar fi produsul intern brut sau speranța de viață, există factori subiectivi, care îi fac pe oameni să fie mai fericiți decât ar prezice-o datele. Un exemplu bun este si plasarea Costa Ricăi cu două locuri înaintea Germaniei, pe locul 14. Se pare că, spre deosebire de ce cred o parte din români, fericirea nu stă într-o mașină nemțească.  Iar dacă cetățenii unei țări cu un produs intern brut mai mic decât al României pot fi mai fericiți decât germanii, este clar că fericirea poate fi o alegere, fie ea făcută conștient sau nu.

Pentru că tot vorbim de produs intern brut, să vedem și ce influență au banii asupra fericirii. Studiile arată că există o corelație între bani și fericire, însă această corelație este mai puternică în țările sărace decât în cele bogate, ceea ce ar putea însemna, mai degrabă, că nu neapărat banii aduc fericirea, cât lipsa lor aduce nefericirea. Și desigur, pe măsură ce ai mai mulți bani,utilitatea lor scade – câteva sute de lei în plus pe lună, care îți vor permite să treci pe plus și să îți acoperi cheltuielile lunare vor conta mult mai mult pentru fericirea ta decât dacă ești un milionar și mai faci un milion.

benjamins2

Nu sunt de acord cu cei care cred că doar câștigând la loto și devenind milionar poți fi fericit, însă e evident că este greu să fii fericit dacă îți bate banca la ușă, să ți-o ia cu tot cu casă sau dacă te aleargă cămătarii să te taie pentru că ai să le dai bani. Într-un studiu efectuat pe cetățeni americani de către Wendy Johnson și Robert F. Krueger, s-a demonstrat că valoarea absolută a venitului nu avea o influență foarte mare asupra nivelului de fericire și că mult mai puternic influența nivelul de fericire posibilitatea subiecților să își plătească facturile sau să își acopere nevoile de bază. Există într-adevăr și un rol pozitiv al banilor în plus – oferă “amortizare” evenimentelor negative care ar putea afecta nivelul de fericire, de exemplu un accident de mașină unde reparațiile trebuie plătite din buzunar nu va fi un eveniment la fel de neplăcut pentru cineva care are banii respectivi, față de cineva care nu.

Însă și mai interesantă mi s-a parut concluzia finală a studiului în care s-au măsurat mai mulți factori – oricât de obiectivi ar părea acești factori de mediu (venit, educație, siguranța jobului), au o latură subiectivă, psihologică – astfel încât depinde de fiecare cât de mult suntem influențați de acești factori și asta are putea explica și rezultatele din Raportul despre Fericirea Globală.

Dacă însă considerați în continuare că banii vă vor aduce fericirea, să țineți cont că ar trebui să fiți instabili emoțional ca acest lucru să se întâmple. Într-un alt studiu în care s-a cercetat influența celor 5 mari trăsături de personalitate (modelul Big 5) asupra fericirii aduse de bani, au fost analizați subiecți din Germania, Statele Unite și Australia. Dintre toate trăsăturile, doar una a avut o influență pentru toți subiecții, indiferent de țara lor de origine – s-a constatat că indivizii cu neuroticism ridicat, care au o stabilitate emoțională scăzută, sunt cei care beneficiază cel mai mult de creșterea veniturilor, fericirea lor fiind influențată cu 62% mai mult decât cei stabili emoțional.

În alte studii, făcute în Statele Unite, s-au comparat nivelurile de fericire din 1957 față de 1993 – deși nivelul de trai se dublase, oamenii care se declarau “foarte fericiți” erau cu 10% mai puțini. În anii 80, cei care erau pe lista cu cei mai bogați americani, întocmită de Forbes, erau marginal mai fericiți decât alți americani; 37% dintre ei erau mai nefericiți decât media națională.

Comparând pe cei ce câștigaseră la loto cu cei care avuseseră accidente care îi lăsaseră imobilizați și cu cei din grupul de control care nu avuseseră un astfel de câștig  sau accident, diferențele după câteva luni de la evenimentul pozitiv nu erau pe cât de mari te-ai putea aștepta. Deși starea prezentă de fericire de la momentul interviului era puțin mai mare la cei ce câștigaseră la loto, cei imobilizați erau și ei în jumătatea superioară a scorurilor, iar față de cei ce câștigaseră la loto, îi faceau mai fericiți lucrurile mărunte, cum ar fi discuțiile cu un prieten sau uitatul la televizor.

Există conceptul de “bandă rulantă hedonistă” care explică de ce nivelul nostru de fericire tinde să rămână constant și cum creșterea așteptărilor și a dorințelor îi face pe cei ce câștigă la loto să nu fie cu mult mai fericiți – asta, desigur, dacă nu cumva viața  lor ia o turnură negativă, cum puteți vedea în articolul de aici.

Suntem pe drumul cel bun – am discutat până acum și de ce este important să fii fericit și despre factorii care ne influențează fericirea – încă 2-3 ani și veți afla cum puteți fi mai fericiți. Glumesc, calea către fericire se va arăta mai repede de atât, fiți atenți la articolele următoare.

Comentează articolul

Citește și: